Cuprins 7 secțiuni
Venitul net lunar este suma pe care o primești efectiv, după ce angajatorul sau plătitorul a reținut impozitele și contribuțiile obligatorii, și este singura sumă pe care merită să-ți construiești bugetul. Salariul brut, cel din contract sau din anunțul de angajare, poate sugera o putere de cumpărare pe care de fapt nu o ai.
Pare un detaliu, dar o parte dintre bugetele care „nu ies” pornesc de la o bază greșită: se planifică după o sumă mai mare decât cea din cont, sau se uită bonurile valorice ori primele care vin neregulat. Mai jos vezi cum stabilești corect baza, ce adaugi, ce nu iei în calcul și cum tratezi veniturile care variază. Textul este educativ, nu înlocuiește sfatul unui contabil sau al unui consultant autorizat.
Care este diferența dintre venitul brut și cel net?
Venitul brut este suma totală stabilită prin contract înainte de reținerile obligatorii, iar venitul net este ce rămâne după aceste rețineri, adică suma virată în contul tău.
Pentru bugetul personal contează doar netul. Brutul rămâne util când negociezi un salariu sau compari oferte de muncă, dar în rest îți dă o imagine umflată. Dacă lucrezi pe cont propriu, calculul are un pas în plus: din încasări scazi cheltuielile profesionale și sumele puse deoparte pentru impozite și contribuții, iar abia ce rămâne reprezintă venitul tău net disponibil. Pentru venituri neregulate, vezi și bugetul cu venit variabil.
Ce intră în venitul net lunar?
În venitul net lunar intră tot ce primești regulat și previzibil: salariul net, tichetele valorice folosibile, bonusurile contractuale sigure, pensiile, alocațiile sau chiriile încasate constant.
Veniturile sigure
Sunt cele care vin la aceeași dată și cu aceeași valoare: salariul de bază, alocația pentru copii, pensia, chiria dintr-un contract pe termen lung. Ele formează „nucleul” bugetului.
Beneficiile care nu sunt bani în cont
Tichetele de masă, cele de vacanță sau abonamentele plătite de angajator sunt venit, dar cu restricții de folosire. Nu le poți plăti rata sau chiria, așa că trebuie evidențiate separat. Ele înlocuiesc o cheltuială (de exemplu mâncarea), deci în buget scad din categoria respectivă, nu se adună la venitul liber. Același principiu apare la regula 50/30/20, unde clasificarea lor influențează procentele.
Veniturile nesigure
Primele anuale, comisioanele, orele suplimentare ocazionale și veniturile din activități secundare sunt venituri nesigure. Regula practică: le tratezi ca pe un plus, nu ca pe o parte a planului. Când intră, le aloci după ce au ajuns în cont.
| Sursă de venit | Cât de sigură e | Cum o pui în buget |
|---|---|---|
| Salariu net de bază | Mare | Baza lunară |
| Alocații, pensii | Mare | Baza lunară |
| Tichete de masă | Mare, dar cu restricție | Scad din categoria mâncare |
| Prime și bonusuri anuale | Medie | După ce intră, spre fonduri |
| Ore suplimentare ocazionale | Mică | Doar după încasare |
| Venituri din activități secundare | Variabilă | Medie prudentă, nu maximul |
Cum calculezi venitul net dintr-un an întreg?
Calculezi venitul net anual însumând toate încasările reale din ultimele douăsprezece luni, apoi îl împarți la 12, ceea ce îți dă o medie lunară mai stabilă decât oricare lună izolată.
Metoda este utilă dacă ai sporuri neregulate sau lucrezi cu comision. Procedura:
- Strânge extrasele de cont pe un an.
- Adună toate sumele care reprezintă venit, fără transferuri între conturile tale proprii.
- Împarte totalul la 12.
- Compară media cu cea mai slabă lună. Diferența îți arată cât de mult trebuie să te protejezi cu un fond de rezervă.
Sfat: dacă nu ai un an întreg de istoric, folosește ultimele trei sau șase luni și adaugă o marjă de prudență. Mai bine un buget ușor pesimist decât unul optimist care se rupe la prima lună slabă.
Ce scazi înainte de a stabili suma disponibilă?
Din venitul net scazi doar ce se reține sau se plătește automat înainte să poți decide tu, cum ar fi pensia facultativă reținută din salariu sau ratele cu debit direct, dacă nu le tratezi deja ca cheltuieli fixe.
Aici apare o confuzie frecventă. Ratele și abonamentele nu se scad din venit „înainte”, ci se înscriu ca cheltuieli fixe, ca să rămână vizibile. Dacă le ascunzi în calculul venitului, pierzi imaginea reală a obligațiilor tale. Diferența dintre cele două tipuri este explicată în materialul despre cheltuielile fixe și variabile.
Cum folosești venitul net ca bază de buget?
Folosești venitul net ca punct de plecare pentru fiecare metodă de buget: îl împarți pe categorii, pe procente sau pe plicuri, în funcție de stilul tău.
La un buget bazat pe zero, de pildă, suma de alocat este chiar venitul net sigur al lunii; detaliile sunt în articolul despre bugetul bazat pe zero. La o gospodărie cu două venituri, adună ambele sume nete și calculează apoi proporția fiecăruia, ca să stabiliți cum împărțiți cheltuielile comune. Ghidul general al subiectului îl găsești în bugetul lunar.
Când venitul se schimbă
Dacă primești o mărire, nu cheltui automat diferența. Un obicei sănătos este ca o parte din creștere să meargă spre economii sau spre obiective, înainte ca nivelul tău de trai să se ajusteze în sus. Dacă venitul scade, treci imediat la un plan cu cheltuieli reduse, fără să aștepți luna următoare.
Greșeli frecvente la calculul venitului
Cea mai frecventă greșeală este să numeri banii de două ori: salariul net și tichetele, apoi din nou cheltuiala cu mâncarea. Alta este să includă în plan o primă care nu e garantată.
O a treia greșeală: ignorarea momentului în care intră banii. Dacă salariul vine pe 10, iar facturile scad pe 5, ai nevoie de un tampon care să acopere decalajul. Înlătură problema cu un cont de rezervă, a cărui sumă o acumulezi încet, într-un ritm confortabil. Dacă vrei să-ți organizezi întâi cheltuielile, primul buget pe cont propriu te ajută cu un exemplu de pornire, iar pentru partea de economii vezi economisirea automată.
Pe aceeași temă, citește și Categoriile bugetului: câte îți trebuie și cum le alegi.
Pe aceeași temă, citește și Ratele în bugetul lunar: cum le încadrezi corect.
Întrebări frecvente
Pe ce venit îmi fac bugetul, brut sau net?
Îți faci bugetul pe venitul net, adică suma care ajunge efectiv în contul tău. Brutul este util doar la negocieri sau la compararea ofertelor de muncă.
Tichetele de masă se adună la venit?
Se pot adăuga, dar ca venit cu destinație limitată. În buget le scazi din categoria mâncare, ca să nu numeri aceeași cheltuială de două ori.
Cum includ o primă de care nu sunt sigur?
Nu o incluzi în planul lunii. Când intră în cont, o aloci spre fonduri, economii sau o cheltuială mare planificată.
Ce fac dacă venitul meu diferă mult de la o lună la alta?
Calculezi media pe cel puțin șase luni și construiești bugetul după o valoare prudentă, apropiată de lunile mai slabe. Surplusul din lunile bune merge într-un fond de stabilizare.
Trebuie să includ și veniturile mici, ocazionale?
Le poți urmări separat și le tratezi ca pe un bonus. Dacă devin regulate pe parcursul a câteva luni, le adaugi treptat în baza lunară.